Această deficienţă a resurselor umane româneşti are efecte negative vizibile atât imediat (considerarea, în multe situaţii, a activităţii de administrare a examenelor şi a documentelor de angajare ca management al resurselor umane), dar şi pe termen lung (o întârziere a dezvoltării domeniului în raport cu mediul internaţional). Considerăm că această deficienţă poate fi surmontată, întrucât misiunea Masteratului de Comunicare Managerială și Resurse Umane se calează perfect pe cererea actuală de specialişti, cerere care nu se resimte doar în domeniul strict al resurselor umane, ci, în general, în domeniul comunicării publice din România.

La nivel didactic, în facultate există un număr semnificativ de cadre didactice specializate în domeniul resurselor umane, psihologiei, al sociologiei sau în domenii conexe, există deja un corp de cursuri bine articulat dedicat acestui domeniu şi există resursele de învăţare necesare pentru această activitate – biblioteca facultăţii deţinând în fondul de carte un număr impresionant de lucrări valoroase, româneşti, dar mai ales străine, referitoare la domeniul managementului resurselor umane, al psihologiei organizaționale şi a zonelor conexe.

Obiectivele strategice ale specializării de masterat

Obiectivele strategice ale procesului de învăţământ din cadrul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, reflectate atât la nivelul planului de învăţământ, cât şi la nivelul obiectivelor fiecărei discipline de studiu în parte, vizează pentru specializarea de masterat în Comunicare managerială şi resurse umane, următoarele aspecte:
1. Însuşirea de către studenţi a informaţiilor de specialitate indispensabile unor viitori experţi în Comunicare managerială şi resurse umane (fie că vor lucra în organizaţii, fie că vor lucra în consultanţă, independenţi), precum şi a principalelor concepte, teorii, metode şi instrumente de analiză specifice domeniului (managementul strategic al resurselor umane, psihometrie, stres ocupaţional, sănătate organizaţională etc.).
2. Constituirea şi consolidarea capacităţilor analitice, sintetice şi interpretative ale studenţilor în raport cu fenomene, structuri şi procese sociale, cu precădere cele legate de analiza spaţiului organizaţional sau de evoluţia mediului de afaceri. Cursurile de specialitate şi, mai ales, activităţile de seminar sau de laborator, cu caracter preponderent aplicativ, promovarea modelelor interactive în relaţia didactică, îndrumarea şi coordonarea lucrărilor studenţilor, toate acestea constituind căi importante pentru reuşita acestui obiectiv. De altfel, orientarea către dimensiunea practică a procesului de învăţământ reprezintă o prioritate în sine, dar care trebuie dublată de formarea unei culturi profesionale fundamentale, comune tuturor practicienilor din domeniul comunicării şi al resurselor umane.
3. Promovarea interdisciplinarităţii, obiectiv care poate garanta o coeziune mai puternică între activităţile studenţilor şi profesia viitoare a acestora. Domeniul Comunicării Manageriale şi al Resurselor Umane reprezintă locul de întâlnire dintre ştiinţele sociale şi cele economice, dintre perspectivele macrosociale sau macroeconomice şi studiile de psihologie individuală, de grup şi organizaţională.
4. Scopul cognitiv al procesului de învăţământ trebuie dublat de un scop formativ, pentru ca absolvenţii acestei specializări să poată ajunge într-adevăr membri ai unui corp profesional de elită: un accent special este pus în consecinţă pe formarea atitudinilor specifice profesiilor aferente comunicarii manageriale şi al resurselor umane şi, în acealaşi timp, necesare în mediul concurenţial foarte dur în care are loc exercitarea acestor profesii. Spiritul critic, atitudinea proactivă, orientarea către inovaţie şi disponibilitatea către dialog sunt câteva dintre cele mai importante dimensiuni formative vizate de această specializare.
5. În fine, un ultim obiectiv strategic în educaţie în cadrul acestui program masteral o constituie racordarea sistemului de învăţământ românesc la cel european, nu doar în privinţa structurii legal-administrative, ci şi în privinţa conţinuturilor şi metodelor de învăţământ. Trebuie să avem în vedere că specialiştii pe care ne propunem să îi formăm pot să lucreze pe o piaţă mult mai largă decât cei care au absolvit studiile cu câțiva ani în urmă, şi anume pe piaţa europeană; pe de altă parte, reversul medaliei constă în posibilitatea ca însăşi piaţa românească a forţei de muncă să devină atractivă pentru absolvenţii specializărilor similare din Europa, ceea ce înseamnă că aceşti specialişti trebuie să fie capabili să reziste concurenţei chiar pe o piaţă locală foarte dinamică. Principalele instrumente în realizarea acesui obiectiv strategic sunt reprezentate de colaborările internaţionale cu alte universităţi europene, prin intermediul programelor Erasmus.